Aspirația secrețiilor din conductul auditiv extern |
Nu este necesară anestezie. Secrețiile localizate la nivelul conductului auditiv extern pot apărea din cauza patologiei de ureche externă sau medie. Folosim un sistem aspirator, instrumentar specific otologic, uneori fiind necesară efectuarea acestei manevre sub microscop.
|
Îndepărtarea dopurilor de cerumen |
Nu este necesară anestezie. Secreția de cerumen este normală, dar, dacă este în exces sau dacă există condiții anatomice favorizante, în timp se poate forma un dop de cerumen, care, dacă obturează conductul auditiv extern, poate determina scăderea auzului, zgomote în urechi sau chiar amețeli. Putem extrage dopul de cerumen prin lavaj auricular sau folosind instrumentar otologic sub vizualizare microscopică. Poate fi necesară înmuierea prealabilă a dopului cu soluții medicamentoase, timp de câteva zile.
|
Îndepărtarea corpilor străini din conductul auditiv extern |
Poate fi necesară anestezie (locală sau generală). În funcție de natura și localizarea corpului străin, extracția sa poate fi făcută la microscop, prin aspirație sau chirurgical, prin abord retropavilionar.
|
Examinarea endoscopică a conductului auditiv extern și a timpanului |
Nu este necesară anestezie. Vizualizarea conductului auditiv extern si a timpanului se face pe un monitor, prin introducerea în ureche a unei tije de endoscopie sau a fibroscopului. Prin această metodă pot fi vizualizate zone mai ascunse, pot fi descoperite perforații mici ale timpanului și poate fi studiată mai în detaliu structura timpanului.
|
Examinarea la microscop a conductului auditiv extern, timpanului și urechii medii (otomicroscopia) |
Poate fi necesară anestezie locală. Este principala metodă de examinare a urechii, dar și de tratament specific. Pacientul stă întins pe o canapea, cu fața în sus, relaxat. În funcție de patologie, examinarea otomicroscopică poate dura între 1 si 15 minute.
|
Introducerea de meșe în conductul auditiv extern și aplicarea de soluții medicamentoase |
Nu este necesară anestezie. Uneori, în cazul patologiei de ureche externă sau medie, este necesară introducerea unei meșe la nivelul conductului auditiv extern, care sa ajungă până la membrana timpanică. De asemenea, poate fi necesară administrarea de soluții medicamentoase în conductul auditiv extern. Aceaste manevre se pot realiza pe scaunul de consultație sau în cadrul examinării otomicroscopice.
|
Incizia timpanului (miringotomia), aplicarea de aerator transtimpanal |
Anestezie locală. Această procedură chirurgicală este indicată în cazul persistenței unui lichid (serozitate, puroi, sânge etc) medial de timpan, în urechea medie, adică acolo unde ar trebui să fie aer. Din cauza persistenței acestui lichid, pacientul are urechile înfundate și zgomote (tinnitus). Miringotomia presupune incizia timpanului și aspirația lichidului din urechea medie. Timpanul se reface spontan. Aplicarea de aerator transtimpanal poate urma miringotomiei și are ca scop egalizarea presiunii de-o parte si de alta a timpanului.
|
Mastoidectomia |
Anestezie generală. În cazul persistenței supurației la nivelul urechii medii, a prezenței de colesteatom sau a apariției complicațiilor, poate fi necesară această intervenție chirurgicală. Incizia se face în spatele pavilionului auricular. Intervenția poate dura 3-5 ore.
|
Închiderea perforațiilor timpanului |
Anestezie locală sau generală. Timpanul face legătura între urechea externă și medie. Dacă este perforat, auzul va scădea și va crește probabilitatea apariției patologiei de ureche medie. De aceea, în funcție de cauza ce a determinat perforația, este indicată închiderea acesteia și refacerea anatomiei normale a timpanului. În funcție de mărimea și localizarea perforației, pot fi folosite mai multe tipuri de procedee chirurgicale.
|
Investigații în scăderile de auz (hipoacuzii) - (audiogramă, impedancemetrie, otoemisiuni acustice, BERA - potențiale evocate de trunchi cerebral) |
Scăderea auzului (hipoacuzia), la una sau ambele urechi, impune investigații suplimentare, cum sunt audiograma tonală liminară, audiograma vocală, timpanograma, pragul reflexului stapedian, decelarea otoemisiunilor acustice, studiul potențialelor evocate de trunchi cerebral (BERA). Aceste examinări se fac în colaborare cu Compartimentul de Explorări Acustico-Vestibulare din Institutul ORL Hociotă.
|
Investigații în tulburările de echilibru (probe clinice, nistagmografie, craniocorpografie, PDC - posturografie dinamică computerizată) |
Tulburările de echilibru pot avea multe cauze, inclusiv ORL. Putem efectua probe clinice și paraclinice pentru a găsi cauza dezechilibrului și pentru un tratament eficient, în colaborare cu Compartimentul de Explorări Acustico-Vestibulare din Institutul ORL Hociotă.
|
Recomandare de proteze auditive |
Uneori, scăderea auzului este definitivă. Singura soluție în aceste cazuri este un aparat care să amplifice sunetele recepționate de ureche, adică o proteză auditivă. Există mai multe tipuri de proteze auditive, inclusiv unele care sunt introduse complet în conductul auditiv extern și nu se văd la exterior. Protezarea auditivă este recomandată de medicul ORL și realizată efectiv într-un centru de protezare auditivă.
|
Incizia și drenajul othematomului |
Anestezie locală. Othematomul este o colecție lichidiană situată la nivelul pavilionului auricular, ce apare de obicei în urma unui traumatism. Trebuie incizată și drenată de urgență, pentru a evita complicațiile ce pot apărea.
|
Recoltare de biopsii din formațiuni tumorale situate la nivelul urechii |
Anestezie locală sau generală. Orice formațiune tumorală existentă la nivelul urechii trebuie biopsiată pentru a evidenția natura ei, în funcție de care se recomandă tratamentul.
|
Sutura plăgilor posttraumatice ale urechii externe |
Anestezie locală. Plăgile posttraumatice ale pavilionului auricular trebuie suturate cât mai rapid după traumatism pentru a evita complicațiile ce pot apărea.
|
